România: productivitatea, costurile și adoptarea IA în industria prelucrătoare, date 2026
Industria prelucrătoare din România s-a contractat în 2025, în timp ce costul forței de muncă a continuat să crească, iar fabricile sale raportează cea mai redusă utilizare a IA dintre cele șapte țări din ECE pe care le urmărim.
Cifre-cheie: România față de UE-27
| Indicator | România | UE-27 | Set de date |
|---|---|---|---|
| Valoarea adăugată brută a industriei prelucrătoare, 2025 (mld. EUR, prețuri curente) | 44,9 | 2.668,8 | nama_10_a10 |
| Variația valorii adăugate a industriei prelucrătoare, 2024→2025 | −3,7% | +2,0% | nama_10_a10 |
| Ponderea industriei prelucrătoare în valoarea adăugată brută totală, 2025 | 13,1% | 15,8% | nama_10_a10 |
| Ocuparea în industria prelucrătoare, 2025 (mii persoane; 2024 în paranteză) | 1.399,8 (1.462,8) | 29.901,6 (30.116,5) | nama_10_a10_e |
| Întreprinderi din industria prelucrătoare, toate mărimile, 2023 | 78.194 | 2.168.163 | sbs_ovw_act |
| Valoarea adăugată pe lucrător din industria prelucrătoare, 2025 (mii EUR, nominal) | 32,1 | 89,3 | calculul nostru, nama_10_a10 / nama_10_a10_e |
| Productivitatea muncii pe oră, întreaga economie, 2025 (SPC, UE-27 = 100; 2024 în paranteză) | 75,6 (72,6) | 100 | tesem160 |
| Costul orar al forței de muncă în industria prelucrătoare, 2023 / 2024 / 2025 (EUR) | 9,6 / 10,8 / 12,0 | 32,1 / 33,8 / 35,0 | lc_lci_lev |
| Variația costului orar al forței de muncă, 2023→2025 | +25,0% | +9,0% | lc_lci_lev |
| Producători (10+ angajați) care folosesc cel puțin o tehnologie IA, 2025 (2024) | 3,2% (1,3%) | 17,3% (10,6%) | isoc_eb_ain2 |
| Toate întreprinderile (10+) care folosesc IA, 2025 (2024) | 5,2% (3,1%) | 20,0% (13,5%) | isoc_eb_ai |
| Întreprinderi cu cel puțin un nivel de bază al intensității digitale (DII v4), toate sectoarele, 2024 | 69,9% | 73,7% | isoc_e_dii |
| Rata locurilor de muncă vacante în industria prelucrătoare, 2025 (2024) | 0,5% (0,7%) | 1,5% (1,8%) | jvs_a_rate_r2 |
| Prețul energiei electrice, bandă industrială 2.000–19.999 MWh, fără TVA, sem. II 2025 (EUR/kWh) | 0,207 | 0,192 | nrg_pc_205 |
Sursa: Eurostat, codurile seturilor de date în ultima coloană. Valoarea adăugată pe lucrător este calculul nostru (valoare adăugată brută ÷ persoane ocupate). Costul muncii este în EUR și include efectele cursului de schimb.
Structura pe sectoare: primele cinci ramuri
| # | Ramura | Valoare adăugată (mil. EUR) | Pondere în industria prelucrătoare |
|---|---|---|---|
| 1 | Alimente, băuturi și tutun | 10.779 | 24,2% |
| 2 | Autovehicule, remorci și semiremorci | 6.099 | 13,7% |
| 3 | Textile, îmbrăcăminte și pielărie | 4.169 | 9,3% |
| 4 | Echipamente electrice | 3.046 | 6,8% |
| 5 | Produse metalice prelucrate | 2.932 | 6,6% |
Sursa: Eurostat nama_10_a64, B1G, prețuri curente, 2023. Valoarea adăugată totală a industriei prelucrătoare în 2023: 44.621 mil. EUR. Ponderea este calculul nostru. Urmează produsele din cauciuc și mase plastice (2.829).
Industria alimentară reprezintă aproape un sfert din valoarea adăugată a industriei prelucrătoare. Industria auto este a doua, iar o mare parte din producția de echipamente electrice, produse metalice și mase plastice o alimentează. Textilele, îmbrăcămintea și pielăria sunt încă pe locul trei, o pondere mai mare decât în oricare altă țară din acest raport cu date publicate pentru această ramură.
Unde se află industria
- Industria auto. Datele din industrie citate în aprilie 2026 plasează sectorul auto la 13,2% din PIB și 33% din exporturi, cu peste 220.000 de angajați în peste 630 de companii. Sunt cifre ale asociațiilor din industrie, neverificate prin comparație cu Institutul Național de Statistică (INS).
- Fabrici de asamblare. Două: Dacia la Mioveni (Argeș) și Ford Otosan la Craiova (Dolj).
- Clustere de furnizori. Timiș și Arad în Vest, Brașov, Sibiu și Mureș în Centru, plus Argeș și Dolj în jurul celor două fabrici de asamblare. Zona Arad–Timișoara este descrisă de furnizori drept un pol al industriei auto.
- Întreprinderi. Eurostat numără 78.194 de întreprinderi în industria prelucrătoare în 2023 (sbs_ovw_act).
Presiunea asupra fabricilor din România
Costul muncii. Costul orar al forței de muncă în industria prelucrătoare a crescut de la 9,6 EUR în 2023 la 10,8 EUR în 2024 și 12,0 EUR în 2025, +25,0% (Eurostat lc_lci_lev). În UE-27 creșterea a fost de 9,0%. România este încă a doua cea mai ieftină dintre cele șapte țări, după Bulgaria (10,2 EUR), dar diferența față de Ungaria (15,6 EUR) și Polonia (17,1 EUR) nu mai este cea de altădată.
Producția. Valoarea adăugată a industriei prelucrătoare a scăzut cu 3,7% în 2025, iar ocuparea cu 4,3% (Eurostat nama_10_a10, nama_10_a10_e). Valoarea adăugată pe lucrător abia s-a mișcat, +0,6%, în timp ce costul orar al muncii a crescut cu 11,1% (calculul nostru; EUR nominali, numitori diferiți). Productivitatea pe oră la nivelul întregii economii s-a îmbunătățit, de la 72,6 la 75,6 față de un indice UE-27 de 100 (Eurostat tesem160), peste Polonia și Ungaria. În 2025, acest câștig nu a venit din industria prelucrătoare.
Energia. 0,207 EUR/kWh fără TVA pentru o fabrică din banda 2.000–19.999 MWh în a doua jumătate a lui 2025, peste media UE-27 de 0,192 EUR (Eurostat nrg_pc_205).
Oamenii. Rata locurilor de muncă vacante în industria prelucrătoare a fost de 0,5% în 2025, cea mai mică dintre cele șapte țări și o treime din rata UE-27 (Eurostat jvs_a_rate_r2). Cu ocuparea în scădere, problema majorității fabricilor este costul salarial și competențele specifice, nu posturile neocupate.
Clienții. Cu industria auto la o treime din exporturi, potrivit cifrelor din industrie, o încetinire la OEM-urile occidentale ajunge repede la furnizorii români, la fel ca cerințele lor de reducere a prețurilor și de raportare.
Maturitatea digitală și în IA
3,2% dintre producătorii români cu 10+ angajați au folosit cel puțin o tehnologie IA în 2025, față de 1,3% în 2024 (Eurostat isoc_eb_ain2). Este cel mai redus nivel dintre cele șapte țări din acest raport și sub o cincime din valoarea UE-27, de 17,3%. În toate sectoarele, rata este de 5,2%. Ancheta din 2025 a pus întrebări mai largi, deci o parte din creștere este metodologică.
Digitalizarea de bază este o problemă mai mică. 69,9% dintre întreprinderile din România au atins cel puțin un nivel de bază al intensității digitale în 2024, aproape de 73,7% în UE-27 (Eurostat isoc_e_dii). O mare parte din acest progres a venit din instrumente de bază, precum facturarea electronică. Digitalizarea de bază a biroului nu este totuna cu datele din secția de producție.
La nivelul angajaților, ancheta PwC Hopes and Fears 2025 a constatat că 44% dintre angajații din România folosiseră IA în anul anterior, față de 57% la nivel global (locul 41 din 48 de țări), iar 6% foloseau zilnic IA generativă, față de 14%. Ancheta măsoară angajați individuali din toate sectoarele, nu fabrici.
Ce înseamnă asta pentru o fabrică de mărime medie din România
- Planificați pentru cost, nu pentru forță de muncă ieftină. O creștere de 25% în doi ani schimbă ipotezele din oferte. Refaceți costul standard cu tarifele salariale din 2025 și vedeți ce coduri de produs nu mai aduc marjă.
- Începeți cu datele de oprire pe o singură linie. Înregistrați câteva săptămâni fiecare oprire a mașinii-gât de sticlă, cu cauza, pe hârtie sau într-un tabel Excel. Veți vedea dacă defectările, schimbările de fabricație, micro-opririle sau rebuturile vă costă cel mai mult și dacă s-ar justifica o colectare automată.
- Nu începeți cu un proiect de IA. La o adoptare de 3,2% există puțină experiență locală de urmat, iar majoritatea modelelor au nevoie de un istoric al stărilor mașinilor și al cauzelor de oprire pe care puține fabrici îl au. Colectarea acestui istoric este primul pas util.
- Urmăriți energia pe piesă. La 0,207 EUR/kWh, consumul în gol al marilor consumatori merită măsurat alături de opriri.
- Comparați furnizorii. Opțiunile din România includ Senior Software și o serie de integratori locali, precum și furnizori internaționali. Declarație: manufacturingml.com este publicat de TEEPTRAK SAS, care vinde software de monitorizare a producției și OEE. Are un birou în București (TEEPTRAK SRL), unde ajung solicitările de pe acest site. Comparați după proprietatea asupra datelor, integrare și suport local.
Târguri, 2026–2027
| Eveniment | Loc | Date |
|---|---|---|
| Metal Show & TIB | Romexpo, București | 12–15 mai 2026 (desfășurat); datele pentru 2027 nu sunt încă confirmate |
Surse: metalshow-tib.ro; gds.ro. Listăm doar datele confirmate de organizatori.
Finanțare
În România, cea mai mare parte a sprijinului pentru digitalizare trece acum prin cele opt programe regionale 2021–2027, cum ar fi Acțiunea 2.2 Întreprinderi digitale din Regiunea Centru; urmărim situația, eligibilitatea și termenele, datate și cu link către agenția oficială, pe factoryoptimizationai.com/cee/ — verificați documentația apelului în vigoare înainte de a vă face planuri pe baza lor.
Toți indicatorii de pe această pagină pentru 7 țări, UE-27 și Germania, cu codurile și linkurile seturilor de date Eurostat. Excel.
- Raportul de date ECE 2026: toate cele șapte țări comparate
- Profil de țară: Polonia
- Profil de țară: Cehia
- Profil de țară: Ungaria
- Profil de țară: Slovacia
- Profil de țară: Bulgaria
- Profil de țară: Slovenia
- Pachetul de date privind industria prelucrătoare din ECE 2026 (xlsx)
Întrebări
- Cât de productivă este industria prelucrătoare din România față de UE?
- Valoarea adăugată pe lucrător din industria prelucrătoare a fost de 32.100 EUR în 2025, circa 36% din valoarea UE-27 de 89.300 EUR (calculul nostru din Eurostat nama_10_a10 și nama_10_a10_e, EUR nominali). Productivitatea pe oră la nivelul întregii economii, ajustată la nivelul prețurilor, a fost de 75,6 față de un indice UE-27 de 100 (Eurostat tesem160, 2025).
- De ce s-a contractat industria prelucrătoare din România în 2025?
- Datele Eurostat arată amploarea scăderii — valoarea adăugată −3,7% și ocuparea −4,3% (nama_10_a10, nama_10_a10_e) — dar nu și cauzele. Nu am verificat o defalcare pe ramuri pentru 2025, așa că nu o atribuim niciunui sector.
- Câți producători din România folosesc IA?
- 3,2% dintre producătorii cu 10+ angajați au folosit cel puțin o tehnologie IA în 2025, sub o cincime din media UE-27 de 17,3% (Eurostat isoc_eb_ain2). Ancheta din 2025 a fost mai largă decât cea din 2024, deci creșterea de la 1,3% supraestimează creșterea reală.
- Cât de repede crește costul forței de muncă în industria prelucrătoare din România?
- De la 9,6 EUR pe oră în 2023 la 12,0 EUR în 2025, +25,0%, față de +9,0% în UE-27 (Eurostat lc_lci_lev). Cifrele sunt în EUR.
Surse
- Eurostat nama_10_a10 (2024–2025)
- Eurostat nama_10_a10_e (2024–2025)
- Eurostat nama_10_a64 (2023)
- Eurostat sbs_ovw_act (2023)
- Eurostat isoc_eb_ai (2024–2025)
- Eurostat isoc_eb_ain2 (2024–2025)
- Eurostat isoc_e_dii (2024)
- Eurostat lc_lci_lev (2023–2025)
- Eurostat jvs_a_rate_r2 (2024–2025)
- Eurostat tesem160 (2024–2025)
- Eurostat nrg_pc_205 (sem. II 2025)
- The Bridge of Friendship: The Romanian automotive industry in the eye of a perfect storm (apr. 2026)
- Huf Group: Arad și Timișoara, pol al industriei auto
- Romania Insider: PwC Hopes and Fears 2025 (dec. 2025)
- Metal Show & TIB
- GDS: Metal Show & TIB 2026, 12–15 mai
Publicat de TEEPTRAK SAS, producător de software de monitorizare a producției și OEE, cu birou în București (TEEPTRAK SRL). Cifrele au surse pe fiecare pagină. Regulile de finanțare se schimbă: verificați documentele oficiale ale apelului înainte de a bugeta.